Lecţie

În seara asta am înţeles de ce se numeşte joc de fotbal. Spaniolii asta au făcut, s-au jucat cu nemţii. Dacă o echipă din România, oricare, ar avea un joc la 75% din prestaţia spaniolilor de la acest Campionat European, aş fi fanatic.

Cafea...

Pentru că mă trezeşte chiar şi atunci când sunt adormit de căldură şi când sunt adormit de plictiseală şi de lungile week-enduri la muncă. Şi pentru că vreau să îmi aduc aminte să mă trezesc mereu



... pentru Mihaela.

Uite că se poate!

Vă aduceţi aminte povestea cu Oltcitu', cu tot circul de rigoare? Atunci rămăsese cum am stabilit : el nu mută maşina, nici eu nu i-o mut pentru că, în ciuda aspectului, nu sunt Superman.
Şi iată-mă-s azi-noapte ajuns la vastele apartamente. Mai nou, la mine pe stradă se schimbă bordurile, deci adio multe locuri de parcare. Am găsit unul, cu greu, pentru că ăla plătit de mine era ocupat de acelaşi Oltcit.

Dimineaţă, cu noapte-n cap, cînd m-am trezit eu, mulţumită gunoierilor care zdrăngăneau cu voioşie nişte tomberoane prin faţa blocului, stupoare : Oltcitul se mutase într-o zonă în care nu se plăteşte la primărie. Mulţumit că omul a înţeles, dar înjurând gunoierii, m-am băgat în pat.

După două ore, m-au trezit versurile clare ale melodiei pe care o ascultă în această perioadă vecina. Încă nu mi-am dat seama despre ce melodie este vorba, dar experienţa îmi spune că mai am timp. Ies pe balcon, şi constat că Oltcitul a apărut pe acelaşi loc plătit de mine.

Beau cafeaua, mă relaxez, pun mâna pe telefon şi sun la poliţie. Ţin să-i felicit pe poliţiştii de la secţia 24 pentru operativitate, într-un sfert de oră au fost în faţa blocului. Este uimitor cum îşi schimbă oamenii atitudinea în faţa autorităţilor. Adio bătrânelul irascibil, adio nepot, adio toată povestea de la începutul săptămânii.

Acum, omul mă roagă să îl las câteva zile, să ducă maşina la Remat, că oricum el nu o mai foloseşte şi nici înscrisă nu mai e. Că el e înţelegător, că alea-alea, că e păcat să ne certăm că suntem vecini. Normal că îl las şi o lună dacă vrea, că nu e un capăt de ţară, mă descurc.

Desigur, odată eliberat locul, mă aşteaptă alte lupte, cu alţii care vor parca liniştiţi pe locul plătit de mine. Exact cum mă punea în temă Pisicot. Apropo, ştie cineva unde îmi pot face şi eu o plăcuţă cu neşte cuvinte din care să reiasă că locul ăla e rezervat maşinii mele?

Update : Vecina ascultă Nancy Sinatra - These boots are made for walking. Tot e mai bine decât 3SE.

Amator începător

Şi am fost la pescuit cu al meu cumnat şi cu al lui tată. Pescuit de peşti, pe baltă, nu sirene în club. Culmea e că am prins o regină. Regină = o blondă apetisantă un peşte asemănător guvidului, deci urât. Asta de am agăţat-o prins-o eu avea vreo 7 centimetri, cu tot cu râmă. Dar tot sunt mai bine decât cumnatul care a prins un rac verde-maroniu. Ca un rac, dar roşu, arată şi el acum, cumnatul adică. Nici eu nu sunt departe. La mine însă există avantajul unui subţire strat de bronz depus cu ocazia vizitei pe alte meleaguri şi mai ales moştenirea pigmentului de la tata, care contrar aşteptărilor este foarte brunet. Deci mă bronzez repede, fără usturimi şi năpârliri.
Revenind la pescuit, onoarea noastră de pescari a fost salvată de tatăl cumnatului meu care a prins un peşte de 2 kilograme şi unul de 15............centimetri. Deci pot spune că nu m-am trezit degeaba la 2 noaptea. În plus, am învăţat că atunci când te apuci de pescuit trebuie să plantezi porumb. Nu, nu cu sapa, plugul sau alte ustensile specifice agriculturii, ci cu punguţă specială rapid degradabilă în momentul contactului cu apa. Tot e ceva.

Mulţumesc, Nelu!

Sau Mulţumăsc, Nălu!, să înţeleagă toată lumea.

Dacă e seară, pe la ora 23.00, şi îmi sună telefonul la interval de 5 secunde, e clar : Dă pe Antena3, se ia Badea de tine! Acum avem două probleme : ori neuronul meu nu mă ajută să realizez când cineva se ia de mine, ori oamenii din jurul meu au tendinţa de a exagera. Cert este că până acum nu am descoperit părţile rele ale activităţii de PR ale lui Mircea Badea. Ba chiar m-au sunat şi foşti colegi de facultate, pe care nu îi mai auzisem în ultimii patru ani, că zice Badea de mine.

Care e ideea?

Dacă tot au apărut tricouri cu Mulţumăsc, Nălu!, dacă lumea tot vorbeşte pe bloguri despre asta, ba chiar şi pe youtube şi pentru că primesc din când în când pe mail mulţumiri, simt nevoia să zic :

Cu plăcere, Mircea!

O scrisoare plăcută

De obicei nu găsesc în cutia poştală decât praf. Nu, nu antrax sau mai ştiu eu ce substanţe halucinogene. Praf, colb, tină, pământ fin. În funcţie de campanie, electorală sau marketing pur, mai găsesc şi pliante, calendare, promisiuni şi semi-reviste. Scrisori, niciodată! Doar când sunt în concediu. Venit din vacanţă, cu emoţie am descoperit în cutia aia pătrată, de tablă, în care am rupt cheia din prima săptămână în care m-am mutat aici, o înştiinţare cum că am o recomandată. Şi mă duc la poştă, vineri aproape de ora închiderii. Când ajung, constat că nu am buletinul. Stau la coadă, ca românul, zâmbesc larg şi zic :

- Bună ziua! Ştiţi, am bileţelul acesta, dar nu am buletinul. Se poate cu permisul auto?
- Nu ştiu, mârâie doamna respectabilă de la ghişeu, uitându-se cu scârbă peste ochelari.
- Se poate, fată, cu permisul, întreabă pe tonul care aştepta un răspuns negativ pe colega din dreapta ei, care mormăie ceva.

Insist:
- Doamnă, tot eu sunt şi în permis, e aceeaşi adresă, ăla din permis seamănă cu mine...
- Da, dar permisul nu are serie şi număr, rosteşte triumfător cucoana, gen : te-am încuiat, fraiere
- Dar are cod numeric personal, care e foarte unic din câte ştiu eu.
- Dragă o faci pe riscul tău, treaba ta, se bagă şi colega în seamă
- O întreb pe doamna dirigintă, tună soluţia ultimă
.....după câteva secunde...
- Domnule, doama dirigintă a zis că nu se poate
- Şi dacă mi-a furat cineva buletinul şi din cauza doamnei diriginte eu pierd o scrisoare foarte importantă ?
- E problema dumneavostră.
- Şi birocraţia tot a mea e, nu?

În aceeaşi cutie poştală am găsit şi factura de la Electrica, emisă pe 6 iunie. Culmea e că eu am plecat pe 10 de acasă şi nu venise. N-ar fi o problemă, dacă nu ar exista recomandările acelea de pe verso, cu iz de ameninţare : se va plăti până la data de..., care dată era azi. Asta mă enervează, ei le aduc cu întârziere şi au tupeul să te ameninţe cu debranşarea pe acelaşi motiv de întârziere.
Rezultă că azi am plecat cu 30 de minute mai devreme pentru a trece pe la Electrica şi Poştă, care - Slavă Domnului - sunt în drumul meu. Electrica, coadă de 7 minute. Poşta, de 25. Acelaşi ghişeu, aceeaşi cucoană care pentru început îi caută unui domn ceva, un colet. Nu-l găseşte. După zece minute, se uită pe fiţuică şi îl trimite uşurată la alt ghişeu. Acum caută prin toate dosarele şi cutiile o scrisorică, a unei doamne, care nu are bileţelul care să ateste că a primit o scrisoare, dar are buletinul. După ce caută de 3 ori, nu găseşte. Daaaaaaar îi cere doamnei numărul de telefon şi o asigură că o să mai caute şi o să o sune. Când pleacă doamna, pune mâna pe ştampilă şi zice :

- Aveţi puţină răbdare, să ştampilez şi eu nişte hârtii
- Nu am, răspund chiar dacă nu mă întrebase

Îmi dă scrisoarea, o desfac, şiiiii surprizăă : am LOC DE PARCARE. Bine, acum trebuie să-l identific pe nenea cu Oltcitu parcat pe locul pe care primăria mi l-a repartizat mie, să-l rog prieteneşte să demareze în trombă. În sfârşit nu voi mai da rotocoale în jurul blocului în miez de noapte şi maşina mea se va odihni la umbra copacilor din faţa blocului.


Update : Proprietarul Oltcitului este un moş care, evident, a urlat în faţa blocului că i-am furat locul de parcare, că am făcut aranjamente cu primăria, că e locul lui de parcare de când s-a construit blocul şi că el nu îşi mută maşina niciodată. Nu m-a convins. Nici măcar când a venit cu întăriri, nepotul - trecut bine de prima tinereţe - pe care l-am rugat respectuos să nu îmi mai vorbească pentru că mă îmbată. A rămas cum am stabilit : el nu mută maşina, nici eu nu i-o mut, dar dacă până vineri seară nu se eliberează locul, o vor muta alţii : primăria, poliţia, nişte ăştia.

P.S. Mulţumesc colegilor care mi-au insuflat teama în suflet spunându-mi că recomandata e de fapt o amendă de la poliţia rutieră.

Vacanţa în imagini

Ancona :

Arsoli :

Roma :